Îmi place să mănânc! Mă bucur de mâncare într-un mare fel. Și prietenii mei știu asta![]()
Dar când vine vorba de dulciuri, deja e altă poveste. Îmi plac dulciurile, așa cum un copil iubește dulciurile, și da, aș zice că la un anumit nivel, e o adicție.
Dar ce se află în spatele unei adicții? O nevoie, o emoție, o stare. Adicția nu este problema, adicția este SOLUȚIA pe care creierul a găsit-o pentru o PROBLEMĂ ![]()
M-am observat de-a lungul unor perioade, să văd ce e în spatele acestei pofte de dulce și împărtășesc ce am descoperit:
Mergeam spre dulciuri când:![]()
1. Mă simțeam singură și aveam nevoie de conectare
2. Nu vedeam sens în ceea ce făceam și nu găseam împlinire
3. Voiam să mă conectez cu copilul interior și să mă simt răsfățată, iubită, vazută
4. Fugeam de durere (fizică sau emoțională) și îmi ofeream opusul, adică plăcerea, prin dulciuri
5. Percepeam că sunt într-o perioadă în care am mai multe provocări, deci voiam sa fug de greu
6. Nu aveam claritate legat de lucrurile pe care aș vrea să le fac (nu era ordine în gânduri, lucruri, etc)
7. Mă premiam pentru o muncă depusă sau un ‘succes’
8. Sărbatoream ceva prin dulce – ca atunci cand eram mici și primeam desert dacă mâncam ‘tot din farfurie’
9. Percepeam că am prea multe de făcut și nu aveam focus – mă deconectam prin momentul de dulce de la haosul perceput și îmi cream o bulă de fericire
10. Eram anxioasă și îmi făceam griji pentru ‘ce va fi mâine/luna viitoare’ etc
Acum întrebarea e![]()
Cât de eficient e să te lupți cu adicția de dulce și să îți impui să nu mai mănânci dulce, cand dulcele este soluția la atât de multe nevoi și emoții neprocesate?
În momentul în care putem să înțelegem că ne-a servit să mâncăm dulce și să ne iubim pentru părțile din noi care aveau nevoie de dulce, putem schimba ceva, putem transforma comportamentul și deciziile noastre. Nu ne mai învinovățim atât.
Iată 2 exerciții pe care le putem face pentru a lucra la o adicție (după ce observăm motivele pentru care căutăm dulce și ce satisface dulcele de fapt pentru noi):
1. Ce alternative viabile am avea pentru a ne satisface nevoile din spatele mâncatului de dulce?
Exemplu: Dacă am nevoie să mă premiez, cum aș putea să o fac altfel/prin altă formă?
2. Ce beneficii aș avea dacă aș folosi acele alternative în loc să mănânc dulciuri?
Procesul de lucru pe adicții merge și mai profund de atât. Important e să începem de undeva
V-ați regăsit în motivele găsite în spatele adicției?
Mi-ar plăcea să împărtășiți în comentarii![]()
